În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, în luna martie, instituțiile statului vin cu rapoarte anuale de activitate, în care sunt înserate aspectele de bază înfăptuite pe parcursul unui an și ce reies din Planul anual de activitate, aprobat la începutul lui 2016..

Raportul Comisiei Naționale de Integrittae/Autorității Naționale de Integrittae cuprinde 11 capitole, inclusiv:

1. Reforma instituțională : de la Comisie la Autoritate

Înființarea, la 19 decembrie 2011, a Comisiei Naționale de Integritate a constituit un proiect ambițios, generat de aspirațiile Republicii Moldova de a adera la Comunitatea Europeană. Or, prerogativele și cerințele Uniunii Europene, prin care se aprofundează democrația, se fac posibile, în special, prin educarea și creșterea conștiinței tuturor celor care exercită autoritatea publică față de ceea ce se numește integritate.

Doar o instituție specializată, cu atribuții exclusive, susținută activ şi hotărât, poate contribui la atingerea obiectivelor de prevenire a corupţiei prin mijloace administrative: declararea pe propria răspundere a veniturilor și proprietăților, a intereselor personale, a conflictelor de interese, incompatibilităților, precum și prin respectarea legislației privind regimul juridic al cadourilor…

………

11. Deficiențe și soluții

           Legea privind declararea averii şi a intereselor personale nu definește noțiunile de activitate remunerată/retribuită, activitate didactică, activitate ştiinţifică, activitate de creație. Noțiunile date nu se regăsesc nici în alte acte normative în vigoare, ceea ce, din practica CNI, a creat circumstanțe favorabile interpretărilor arbitrare a acestora, atât de subiecții declarării cât și de membrii instituției ce au adoptat hotărâri.

O altă situație de incompatibilitate ar fi generată de deținerea calității de fondator a unei societăți comerciale, inclusiv orice fel de activitate de întreprinzător, desfăşurată direct sau prin intermediul unei persoane terţe.

Potrivit aceleași legi, la categoria „persoane apropiate” nu se mai regăsesc soțul/soția și copii subiectului. Astfel, pornind de la noua definiție a conflictului de interese, în cazul în care subiectul va fi pus în situația să ia decizii, să semneze acte care vizează soțul/soția sau copii, cel mai mult probabil că acesta nu va mai avea obligația de a declara și soluționa atare situații.

În sensul dat, este necesar de a opera modificări la cadrul normativ existent, sau de a prevedea noțiunile date în instrucțiunile și metodologiile de lucru ale ANI.

Reieșind din cele menționate, se propune realizarea următoarelor acțiuni necesare fortificării și consolidării capacităților Autorității Naționale de Integritate:

1.      Amendarea legislației cu privire la integritate (Legea nr. 132/2016, Legea nr.133/2016) și a cadrului normativ conex, în vederea eliminării lacunelor admise și introducerii modificărilor și ajustărilor necesare garantării unui mecanism eficient de asigurare a integrității în exercitarea funcției publice (inclusiv a celei elective) și a funcției de demnitate publică și de prevenire a corupției.

2.      Inițierea și menținerea unui dialog constant cu Ministerul Justiției și societatea civilă, în vederea promovării intereselor instituționale ale ANI.

3.      Creșterea capacităților de prevenire ale ANI, inclusiv prin mediatizarea activității acesteia, spoturi publicitare, materiale promoționale, dezbateri tele-radio tematice, etc.

4.      Școlarizarea subiecților declarării (în special a consilierilor locali – subiecți noi), prin familiarizarea cu prevederile noului cadru normativ ce reglementează integritatea în serviciul public, declararea averilor, neadmiterea încălcării regimurilor juridice a conflictelor de interese, incompatibilităților și restricțiilor.

5.      Instruirea factorilor de decizie în a căror atribuții intră constatarea și sancționarea încălcării regimurilor juridice a declarării averii și intereselor personale, conflictelor de interese, incompatibilităților și restricțiilor (procurori, judecători, etc.).

6.      Instruirea exponenților ANI, în special a inspectorilor de integritate, în vederea aplicării corecte și eficiente a legislației, obținerii unor rezultate palpabile de pe urma activităților efectuate, promovării imaginii ANI și transparentizării activității acesteia.

7.      Efectuarea vizitelor de studiu, la instituții similare ANI-ului, în vederea schimbului de experiență și preluarea bunelor practici (în special suntem interesați de experiența ANI Romania).

8.      Elaborarea instrucțiunilor interne necesare activității ANI și a ghidurilor ce ar servi sprijin subiecților declarării pentru prevenirea încălcării de către aceștia a legislației cu privire la integritate.

A devenit stringentă și necesitatea identificării mecanismelor eficiente de verificare a averilor deținute de către subiecții declarării, aflate peste hotarele Republicii Moldova. Pe această dimensiune ar fi acceptabilă, cel puțin la nivel regional, elaborarea și semnarea unui act internațional privind asistența juridică în materie de verificare a averilor din străinătate. În acest domeniu urmează să fie implicate autoritățile respective ale statului.

Textul integru al Raportului poate fi văzut la rubrica Rapoarte al paginii web oficiale a ANI.

 

07.03.2017

 

Serviciul informare și relații cu publicul al ANI